Ucraina caută FEREASTRA DE OPORTUNITATE în războiul cu armata lui Putin. În ciuda ofensivei Moscovei, dronele deschid calea pentru avioanele F-16

Ucraina caută FEREASTRA DE OPORTUNITATE în războiul cu armata lui Putin. În ciuda ofensivei Moscovei, dronele deschid calea pentru avioanele F-16

Serhii Kuzan, co-fondator și președinte al Centrului Ucrainean de Securitate și Cooperare, ex-consilier în Ministerul Apărării, în perioada 2022-2023, punctează mutarea-cheie a armatei ucrainene în conflictul cu Rusia lui Vladimir Putin.

În ultimele luni, chiar dacă ofensiva Rusiei pare de neoprit, dronele ucrainene au pătruns din ce în ce mai adânc pe teritoriul Rusiei, lovind o rafinărie de petrol la fel de departe de graniță, precum orașul de nord-vest Sankt Petersburg și, mai recent, o fabrică de asamblare de drone din Republica Tatarstan.

  • Aceste atacuri aeriene afectează producția de motorină și benzină a Rusiei, despre care Kievul speră că va atinge „portofelul Kremlinului” și va reduce disponibilitatea combustibilului pentru mașina de război a Rusiei.
  • Numai între ianuarie și aprilie 2024, atacurile aeriene ucrainene au afectat 19 instalații militare și cel puțin 29 de fabrici, rafinării de petrol și centre de depozitare din Rusia.

În data de 21 ianuarie, un terminal de petrol și gaze aflat la peste 1.000 de kilometri de graniță, din regiunea Leningrad, a fost lovit. În plus, în 2 aprilie, o fabrică în care se produceau drone Shahed, proiectate în Iran, din Elabuga (Tatarstan) a fost, la rândul ei, lovită.

Forțele de Apărare ucrainene sunt încrezătoare că ar putea merge mai departe, mărind potențial raza de acțiune a dronelor lor la 3.000 de kilometri, permițându-le să lovească ținte dincolo de Urali.

Frecvența și numărul de drone utilizate sunt, de asemenea, în creștere constantă. Potrivit Ministerului rus al Apărării, cel puțin 53 de drone au fost folosite pentru a viza aerodromurile rusești din Morozovsk și Yeysk pe 5 aprilie.

Capacitatea de a lansa astfel de roiuri de vehicule aeriene fără pilot (UAV) depinde de capacitatea de producție a Ucrainei, precum și de donațiile aliaților Kievului. Din fericire, aceasta crește constant. Nivelul producției și livrărilor de UAV în Ucraina a crescut de peste 120 de ori în 2023, ca parte a unui efort mai amplu de a reduce decalajul cu capacitățile de atac ale Rusiei.

În prezent, cel puțin 10 producători ucraineni produc UAV-uri cu rază medie și lungă de acțiune. În noiembrie anul trecut, unul dintre ei a început să producă în masă o dronă kamikaze cu o rază de acțiune de 1.000 de kilometri. În februarie 2024, ministrul industriilor strategice, Oleksandr Kamyshyn, a anunțat că Ucraina a ajuns deja din urmă Rusia în producția de UAV-uri similare cu Shahed-urile pe care Moscova le folosește pentru un efect distrugtător împotriva Ucrainei”, notează președintele Centrului Ucrainean de Securitate și Cooperare.

Rafinăriile rusești au pierdut 10% din capacitate față de anul trecut”

„Ucraina are un plan care vizează reducerea potențialului Federației Ruse, care acoperă industria militară a agresorului, ținte militare critice, aerodromuri, puncte de comandă și control ale inamicului”, a declarat șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, Kyrylo Budanov, după greva de pe aerodromul Dzhankoy din Crimeea.

Potrivit lui Budanov, ducerea războiului și pe teritoriul Rusiei are efecte directe asupra situației de pe frontul ucrainean. El a mai menționat că Ucraina plănuiește noi atacuri cu drone, precum și atacuri transfrontaliere ale voluntarilor ruși care operează în interiorul Rusiei, cu sprijinul Kievului, pentru a demonstra că președintele Vladimir Putin este incapabil să apere teritoriul țării sale.

Pagubele cauzate atunci când Ucraina lovește rafinăriile de combustibili fosili și țintele militare, adânc pe teritoriul Rusiei, devin o problemă serioasă pentru Kremlin. Ca urmare a acestei strategii, rafinăriile rusești au pierdut 10% din capacitate față de anul trecut. Atacul asupra aerodromului militar Morozovsk din regiunea Rostov, din 5 aprilie, a distrus cel puțin 6 avioane, inclusiv bombardiere Su-27 și Su-34M.

Cu toate acestea, Kremlinul se confruntă acum cu o altă problemă,  la fel de acută: teritoriul său este relativ neprotejat. Dimensiunea Rusiei a fost mult timp în avantajul său strategic, deoarece Ucraina nu avea forțele și mijloacele pentru a lovi ținte la mai mult de 100-160 de kilometri de graniță.

Pe măsură ce Ucraina crește numărul de drone de care dispune, dezvoltă și drone care pot lovi mai adânc în teritoriul Rusiei. Drept urmare, dimensiunea teritoriului rus se transformă dintr-un avantaj într-un dezavantaj, crescând riscul de a atinge noi ținte în alte regiuni ale părții europene a Rusiei.

Acest lucru se datorează faptului că este dificil să acoperi o zonă atât de mare cu sistemele de apărare aeriană de care dispune Rusia. În prezent, peste 50 de sisteme de apărare antiaeriană Pantsyr sunt folosite pentru a proteja împotriva atacurilor UAV. După ce atacurile asupra rafinăriilor s-au intensificat, aceste sit-uri au fost instruite să achiziționeze sisteme de război electronic pe cheltuiala lor, dar există prea puține rachete sol-aer pentru a acoperi fiecare sit industrial critic.

Pentru a compensa această deficiență, Rusia creează grupuri mobile de apărare aeriană, similare celor ucrainene, care vor fi înarmate cu mitraliere antiaeriene și grele pe spatele camioanelor.

Cu toate acestea, eforturile nu vor fi capabile să contracareze pe deplin dronele ucrainene, în mod eficient, deoarece potențialele ținte sunt poziționate la distanțe uriașe. Drept urmare, conducerea rusă se poate confrunta cu o alegere: să protejeze spațiul aerian deasupra formațiunilor militare din Ucraina ocupată sau să își protejeze propria infrastructură în Rusia”, mai precizează Serhii Kuzan în analiza publicată de The Moscow Times.

„Doborarea masivă a bombardierelor rusești Su-34, la începutul lui 2024, când au fost doborâte 13 avioane”

Kremlinul a trebuit să mute  sistemele de apărare aeriană din estul îndepărtat al Rusiei la Moscova și Crimeea, la începutul anului, menționează Serhii Kuzan. Și, probabil, chiar mai devreme, sistemele de apărare aeriană S-400 au fost transferate din regiunea Kaliningrad, tocmai pentru a înlocui pierderile unor astfel de sisteme în războiul din Ucraina.

Întinderea sistemelor rusești de apărare aeriană nu numai că lasă țintele terestre expuse, ci pune în pericol și aeronavele rusești.

Merită menționată aici doborarea masivă a bombardierelor rusești Su-34, la începutul anului 2024, când au fost doborâte 13 avioane. Doborârea a două aeronave rusești de detectare a radarului cu rază lungă de acțiune A-50U și a unui centru de control aerian IL-22 au fost, de asemenea, lovituri semnificative.

Pe 19 aprilie 2024, pentru prima dată de la invazia la scară largă, un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 cu rază lungă de acțiune care transporta rachete de croazieră X-22 a fost distrus, precum și rachetele în sine. Aeronava a fost lovită de o rachetă de apărare aeriană ucraineană la o distanță de 300 km de granița cu Ucraina.

Putem presupune că unele sisteme de rachete sol-aer au fost deja mutate din Ucraina ocupată în Rusia, lăsând aceste zone fără acoperire.

Săptămâna trecută au fost lovite patru instalații din Ucraina ocupată, în spatele liniilor inamice, inclusiv un cartier general militar la Lugansk. Atacul asupra  aerodromului Dzhankoy din Crimeea a distrus patru lansatoare S-400, 3 stații radar, un centru de control al apărării aeriene și echipamente de supraveghere. Atacul a fost efectuat cu șapte rachete tactice ATACMS, pe care Statele Unite le-au predat Ucrainei în toamna anului 2023”, mai scrie Serhii Kuzan.

„Cu astfel de atacuri, Ucraina eliberează câmpul de luptă pentru utilizarea F-16 occidentale”

Odată cu adoptarea unui nou pachet de asistență militară și financiară de 60 de miliarde de dolari de către Congresul SUA, în aprilie 2024, este sigur că vor mai veni astfel de situații, continuă Serhii Kuzan.

Crimeea, pe de altă parte, a devenit o țintă specială pentru loviturile aeriene asupra instalațiilor critice, cel puțin 6 ținte militare fiind atinse de la începutul anului 2024. La fel și aerodromul Dzhankoy, centrul de comunicații al Diviziei 31 de Apărare Aeriană, postul de comandă și comunicații subteran, centrul aerodromului Saki, radarul aerodromului Belbek, principalul centru special de comunicații al Flotei Ruse de la Marea Neagră, toate au fost distruse.

Loviturile au avut loc chiar dacă Rusia acordă o atenție deosebită apărării Peninsulei Crimeea. Dar acest accent suplimentar pe apărarea împotriva atacurilor din aer și apă nu a fost suficient.

Decizia forțelor armate ucrainene de a viza în mod sistematic această zonă este o parte integrantă a scoaterii de sub ocupația rusă a sudului Ucrainei și a Crimeei. Această tactică de a face Rusia să moară cu o mie de tăieturi slăbește semnificativ capacitatea inamicului de a apăra regiunea.

Cu astfel de atacuri, Ucraina eliberează câmpul de luptă pentru utilizarea F-16 occidentale. În același timp, lovind adânc în Rusia, forțele armate ucrainene supraîntind capacitățile rusești de apărare aeriană.

Kievul luptă pentru o fereastră de oportunitate înainte ca inamicul să-și poată spori protecția țintelor prin război electronic și să formeze suficiente grupuri mobile de foc pentru a se apăra eficient împotriva atacurilor cu drone. Această fereastră de oportunitate trebuie valorificată și este un semnal pentru partenerii Ucrainei să accelereze asistența militară, pentru a oferi Ucrainei un avantaj”, încheie co-fondatorul și președintele Centrului Ucrainean de Securitate și Cooperare.


CITEȘTE ȘI:

Occident vs. Rusia în noul RĂZBOI RECE: „Putin nu are chef să renunțe după ce a pariat președinția pe conflictul din Ucraina”

O adolescentă de 17 ani din Rusia, CONDAMNATĂ la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru grafitti anti-război: „Moarte regimului!”

Culisele arestării lui Timur Ivanov, adjunctul ministrului Apărării din Rusia: „În INTERESUL lui Putin, nu lasă nicio tabără să devină prea puternică”

Navalnîi bântuie Kremlinul | ARESTAT pentru luare de mită, adjunctul lui Șoigu trăia pe picior mare: „Bolizi, bijuterii, iahturi și vacanțe în Franța”

Inelul de Foc și scopul principal al Iranului. Neville Teller (Eurasia Review): „DISTRUGEREA democrației occidentale și impunerea islamului șiit”

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică mai mult
Sorry, there are no polls available at the moment.
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Finală Elena Lasconi - Călin Georgescu, la prezidențiale? Ce arată datele acum despre Ciolacu
Legătura neștiută dintre Călin Georgescu și Elena Lasconi! Dezvăluirea făcută de Dan Diaconescu
FOTO. Jaqueline Cristian, imagini fabuloase în costum de baie
Cum a ajuns Ion Iliescu primul președinte al României democrate. Istoria marcată de minciuni, proteste...
Ce se întâmplase cu Gabriel Cotabiță în ultimele luni! Declarațiile făcute de soția lui cu...
Cum a funcționat rețeaua uriașă și sofisticată construită pe Tik Tok pentru Călin Georgescu, pe...
George Simion susține că a intrat în turul 2 și acuză „manipularea prin sondaje toxice”....
Ce legătură are Vladimir Putin cu Cătălin Georgescu? Presa din Rusia EXULTĂ după victoria năucitoare
Cum arată ACUM cea care în trecut era votată „cea mai sexy femeie din lume”!...
Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi măreşte diferenţa faţă de Marcel Ciolacu, care a căzut...
Șoșoacă despre Călin Georgescu: E un...
Elena Lasconi, prima reacție după ce a intrat în cel de-al doilea tur al alegerilor...
Pictorial de senzaţie cu cei mai obraznici 'iepuraşi' din România. Andreea Bălan, Anda Adam, Lavinia...
Cod Rutier 2024: Care e distanța regulamentară între mașinile parcate?
Alegeri prezidenţiale 2024, turul I. Rezultate parţiale. Elena Lasconi, 19,17% - Marcel Ciolacu 19,15%. Peste...
ADEVĂRUL despre România în Al Doilea Război. „Am avut norocul să...”
Cine este Cristela Georgescu, cea care ar putea deveni prima doamna. Cu ce se ocupă...
Vedetele care vor participa la Survivor România 2025. Vor fi surprize mari
Cum a apărut Ilinca Simion la o secție de votare din București. George Simion a...
Călin Georgescu, prima reacție după exit poll-urile de la închiderea urnelor: „Poporul român a ales...
Oana Roman, mesaj trist despre moartea prietenilor ei, Gabriel Cotabiță și Marius Bațu. „Bucurați-vă, fraților,...
Cher dezvăluie cine este unicul bărbat celebru care a părăsit-o
BANCUL ZILEI. Ajunge BUBULINA acasă și își găsește bărbățelul prin bucătărie: - Vai, ce surpriză!
Plânsul ne face bine sau rău? Iată ce spune știința!